Tag Archive: Inspiratie


În căutare de idei noi? Din când în când vrei să îţi reîmprospătezi mintea, astfel încât să se elibereze spaţiul pentru alte idei. Ceva care nu ai mai gândit până atunci şi de care să te bucuri că l-ai descoperit. Satisfacţia de a avea parte de noi idei pentru proiectul tău sau pentru a pune în practică un vis este mare.

1.      Concentrează-te pe ceea ce îşi doreşti

Focusează-te pe dorinţa ta, stabileşte ceea ce ai vrea în momentul respectiv, ce crezi că lipseşte şi doreşti sau ceea ce ţi-ar plăcea să se întâmple. Stabileşte cam ce intenţie ai: să dezvolţi un proiect, să descoperi care sunt paşii următori, să ajungi undeva, să cunoşti pe cineva care să te sprijine, să atragi informaţiile sau oamenii potriviţi, orice, orice te inspiră.

2.      Propune-ţi un timp

Pleacă şi fă activităţile pe care le ai de făcut, dar ia cu tine şi intenţia sau dorinţa pe care o ai în vedere. Din când în când adu-ţi aminte de ea şi vezi dacă au început să apară alte idei decât cele ce au fost până atunci.

Ideal este să îţi propui un termen până la care să realizezi ceea ce îţi doreşti, pentru ca mintea ta subconştientă să preia comanda de soluţionare şi să o returneze în timpul pe care l-ai stabilit. Altfel, ea habar nu are în cât timp este solicitată să răspundă. Antrenându-se la astfel de solicitări, ea va răspunde din ce în ce mai promt.

3.      Începe să vizezi pe bune

Pentru aceasta este necesar un spaţiu de relaxare: cada de baie, parcul verde, patul îmbietor, meditaţia, plimbarea sub cerul azuriu sau în maşină pe drumuri de munte sau urbane.

Este necesar ca mintea să fie relaxată, odihnită, recreată, dispusă să investigheze în subconştientul plin de resurse, lipsită de griji şi stres despre cum ar putea să găsească soluţia potrivită. Când mintea este lăsată în pace şi nu este impactată de emoţii negative, ea poate să creeze şi să dezvolte constructiv lucruri care înainte nu erau vizibile. Când te aştepţi mai puţin pot apărea acele idei pe care ţi le doreai şi la care nici măcar nu aveai cum să te aştepţi.

Bucură-te că inspiraţia ta a venit şi foloseşte energia creatoare şi plăcerea de a fi inspirat şi pe calea cea bună.

4.      Verifică şi rafinează ideile apărute

Acum ideile sunt pe tavă, dacă ai dubii despre valabilitatea lor, începe să discuţi cu oamenii despre acestea. Vor fi unii care le vor contesta, alţii care le vor credita. Ascultă-i pe toţi şi vorbeşte despre ele. În final, cel care trebuie să fie împăcat şi mulţumit cu ceea ce va face în continuare eşti tu.

5.      Implementează-le

Vei vedea care vor fi rezultatele ideilor tale doar dacă le pui în practică. După ce ai implementat o idee vei avea loc şi spaţiu pentru a primi altele noi. Procesul de a crea şi te a bucura de actul creator continuă.

Multă inspiraţie!

Cu drag,

Irina Aiacoboae

Vă cer o mică Favoare: Dacă v-a placut acest articol vă rog să îl împărtăşiţi şi cu cei dragi pe e-mail, Facebook sau Twiter.  Mulţumesc mult.

Stiu ca, odata cu trecerea timpului, am reusit intr-un fel sau altul sa devin mai pe placul meu si mai multumita de mine. Asta nu ar fi un lucru rau, dimpotriva, dar, in acelasi timp negam felul cum eram sau cine eram inainte. In scoala generala, in liceu, in facultate, dupa, pana acum ceva vreme. Vesnic nemultumita de mine, nesigura, in cautarea a nu stiu ce, gata sa mai fac orice ca sa ajung sa imi cunosc valoarea. Daca ma gandesc la aceste perioade observ ca am fost greu multumita de mine cum eram, fizic sau psihic. Nu imi placeau nici macar fotografiile din trecut, intotdeauna le preferam pe cele din prezent.

Diferenta intre aceste perioade nu este decat in felul cum ma privesc eu pe mine. Spun lucrurile acestea pentru ca, in ultima vreme, am avut prieteni care m-au privit, auzit sau citit ce am scris si mi-au spus ca le-a placut si ca ma recunosc asa cum ma stiau de acum poate 15 ani (!) sau persoane care ma cunosc de ceva mai putin timp si ma admirau, dar cand eu inca eram nesigura pe mine. Am ramas inmarmurita sa aud ca pentru ei nu m-am schimbat! In mintea mea am crezut ca m-am schimbat foarte mult si ca sunt de nerecunoscut, dar, de fapt, multe din lucrurile care astazi inspira mai multi oameni (pentru ca le scriu si sunt citite) existau si atunci si le cunoasteau cei apropiati mie, doar ca eu habar nu aveam de ele si nu eram constienta de valoarea lor.

Asta ma face sa inteleg ca, de cele mai multe ori, vedem mai repede si apreciem in altii lucrurile frumoase care ne inspira si ca, pana ajungem sa facem pace cu noi mai dureaza. Abia atunci putem sa vedem in noi insine lucrurile care pe altii poate ii inspira de mult si sa ne apreciem in sfarsit.

Si acum, cateodata, ii mai strecor iubitului meu cate o ingrijorare legata de noi, relatia noastra sau altceva, ca, deh, mai am si din astea in repertoriu, si imi spune: eu stiu cine esti! Si atunci imi aduce aminte de mine, coplesindu-ma cu toata dragostea, admiratia si respectul lui. Nu mai imi ramane decat sa tac si orice alte ganduri dispar. Uneori imaginea pe care am creat-o si sadit-o in sufletele oamenilor care ma iubesc sau apreciaza e mai puternica decat gandurile si ingrijorarile mele. Si atunci cand uit de mine sunt alti oameni care imi amintesc de cine sunt: persoana care are si ofera liniste, inspiratie si reconecteaza oamenii cu ei insisi, care ii sprijina sa vada dincolo de suprafata lucrurilor, le ofera incredere in ei insisi si credinta ca pot reusi. Si toate lucrurile acestea le primesc si eu la randul meu de la cei dragi.

De multe ori vad in oameni o multime de calitati si de lucruri care ma inspira, ii sprijin sa le vada si ei si cu timpul, stiu ca o samanta, semanata la un moment dat, va da roade si chiar daca acea persoana nu este constienta inca de cine este si de valoarea ei, la un moment dat se va trezi.

E atat de simplu sa plantezi cu sinceritate si cu bucurie seminte in sufletele oamenilor si sa le lasi sa rodeasca si sa infloreasca acolo. Este suficient sa fii generos cu o vorba buna, sa recunosti ceva bun in acea persoana, sa ii vezi o calitate, poate chiar sa o inventezi, dar sa o crezi cu adevarat si, cu siguranta, o va vedea si persoana respectiva cand va veni momentul. Este suficient sa vezi dincolo de toate durerile, ingrijorarile, emotiile si temerile unui om si sa il readuci sa vada lumina, bucuria si dragostea din el.

Cum ar fi sa fim constienti de valoarea noastra, fiecare acolo unde este? Cum ar fi sa fim constienti de valoarea oamenilor cu care suntem impreuna, acasa, la munca, in societate? Cum ar fi sa ii impactam pe oameni cu ganduri pozitive, cu lucruri care inspira si care le aduc bucurie, liniste si credinta in suflet?

Cum ar fi?

Cu drag,

Irina Aiacoboae

PS Va cer o mica Favoare: Daca va placut acest articol va rog sa il impartasiti si cu prietenii pe Facebook si Twiter.  Multumesc mult.

%d blogeri au apreciat: