Când oboseşti să tot faci schimbări, să asculţi zeci de păreri care toate sunt întemeiate şi justificate şi să ţii cont de ele,

Când povara alegerilor bune sau rele îţi aparţine în totalitate şi atâta vreme cât mai există remuşcări, de care nu vrea să audă nimeni, pentru că fiecare le are pe ale lui şi mereu ar fi putut exista altceva mai potrivit de făcut sau de spus,

Când regreţi că nu ai spus ce trebuia de parcă nu ar mai exista a doua şansă de a vorbi şi când ai altă şansă constaţi că tot a mai rămas ceva de spus,

Când ai obţinut ceea ce ai vrut şi tot de îndoieşti de buna ta credinţă şi utilitatea acelor lucruri,

Când luciditatea îţi spune că azi e azi şi mâine nu ai habar ce va fi, că abia ştii ce e mai bine pentru tine, iar când e vorba de alţii cu cât te implici mai mult cu atât regreţi mai tare, pentru că nu scrii dictând dintr-un turn, ci întrebi ce gust vrei să aibă pâinea cu unt şi ceaiul de dimineaţă,

Când preferi să dormi într-o zi cu soare, căci abia atunci ai găsit răgazul să te odihneşti,

Când vrei să ieşi afară să te mângâie soarele după care ai tânjit atât, e frig şi ceaţă şi nepotrivire de vreme interioară,

Laşi muzica să ţină locul razelor, speli geamurile ca să faci ceva util, de primăvară,

Rogi puţină ploaie să spele uscăciunea, deşi zăpada a fost din plin, dar nici chiar ea nu s-a topit toată,

Cauţi linişte.

 

Anunțuri